Managementul riscurilor psihosociale în companii – bune practici prezentate în cadrul Seminarului Național EU-OSHA
Această resursă sintetizează informațiile prezentate în cadrul Seminarului Național Online „Abordarea riscurilor psihosociale și a sănătății mintale în companii”, organizat de Punctul Focal al Agenției Europene pentru Securitate și Sănătate în Muncă (EU-OSHA). Materialul urmărește prezentarea conceptelor, principiilor și bunelor practici privind managementul riscurilor psihosociale la nivelul organizațiilor.
Președintele Asociației Române pentru Securitate și Sănătate în Muncă (ARSSM)
Siguranța înseamnă anticipare. Prevenire inteligentă.
Ce înseamnă managementul riscurilor psihosociale?
Managementul riscurilor psihosociale reprezintă un proces sistematic, continuu și participativ, integrat în modul în care organizația proiectează, organizează, conduce și desfășoară activitatea.
Identificare, evaluare, prevenire și monitorizare
Organizația identifică pericolele și stresorii psihosociali, precum și riscurile generate de proiectarea, organizarea, conducerea și desfășurarea muncii.
Riscurile asociate sunt evaluate în funcție de nivelul expunerii și de gravitatea efectelor posibile. În urma evaluării sunt stabilite și aplicate măsuri de prevenire și protecție, este monitorizată eficacitatea acestora, iar evaluarea este revizuită periodic.
Procesul urmărește prevenirea sau reducerea efectelor negative asupra sănătății fizice și psihice, securității, stării de bine și performanței lucrătorilor, precum și asupra funcționării organizației.
Ce înseamnă stresul și riscurile psihosociale la locul de muncă?
Stresul la locul de muncă apare atunci când cerințele sarcinii de muncă și toate condițiile situației de muncă depășesc capacitatea lucrătorului de a le face față.
Un efect al unui climat psihosocial neadecvat
Stresul este unul dintre cele mai importante efecte ale unui climat de muncă psihosocial neadecvat.
În multe situații, lucrătorii supuși stresului prelungit la locul de muncă ajung ulterior să sufere de grave probleme de sănătate fizică și psihică.
Sănătate fizică
Expunerea prelungită la stres poate conduce la probleme grave de sănătate fizică.
Sănătate psihică
Stresul prelungit la locul de muncă poate produce efecte grave asupra sănătății psihice.
Evaluarea riscurilor psihosociale se abordează și se efectuează la fel ca orice altă evaluare din securitate și sănătate în muncă.
Ce sunt stresorii?
Stresorii reprezintă pericole psihosociale care pot proveni din condițiile fizice și de mediu, din condițiile organizaționale sau din situația individuală.
Pericole fizice și de mediu
- condiții de lucru;
- mediul social, politic și economic.
Condiții organizaționale
- factori intrinseci serviciului;
- rol și responsabilități;
- relații de muncă;
- alte elemente organizaționale.
Situația individuală
- relația serviciu–familie;
- factori personali;
- optimism;
- probleme personale.
Abordarea stresului: reactivă sau proactivă
Intervenție asupra efectelor
- evaluează efectele;
- aplică măsuri paliative;
- adaptează lucrătorii.
Protejează starea de fapt.
Intervenție asupra riscurilor
- evaluează riscurile;
- aplică măsuri preventive;
- adaptează munca.
Protejează lucrătorii.
De ce lucrătorii din prezent sunt mai stresați decât cei din trecut, în ciuda progresului tehnologic?
Lucrătorii din toate domeniile sunt astăzi mai expuși stresului decât cei din urmă cu 50–80 de ani deoarece tehnologia, deși a redus efortul fizic, a amplificat presiunea cognitivă, ritmul muncii, volumul informațional, responsabilitatea individuală și complexitatea social-organizațională.
Stresul modern și-a schimbat forma
Stresul modern este mai puțin fizic și mult mai mult psihologic, sistemic și continuu. Tehnologia a redus efortul fizic, dar a crescut solicitarea mentală, nevoia de adaptare și presiunea exercitată asupra lucrătorilor.
De la efort fizic la efort cognitiv intens
Acum 50–80 de ani, munca era predominant fizică, repetitivă, iar ritmul era dictat de procese mecanice lente sau de cicluri naturale.
Astăzi, majoritatea joburilor implică multitasking, decizii rapide, analiză, comunicare digitală, monitorizare și adaptare continuă.
Rezultat: stres cognitiv cronic, mai obositor și mai greu de recuperat decât efortul fizic.
Accelerarea ritmului muncii
Tehnologia a eliminat timpii morți. Emailurile, mesajele și platformele digitale creează așteptarea răspunsului imediat.
Automatizarea crește viteza proceselor, iar algoritmii și sistemele ERP monitorizează performanța în timp real.
Efect: lucrătorul simte că nu mai are voie să greșească, să întârzie sau să se oprească.
Creșterea complexității organizaționale
Organizațiile moderne sunt mai mari, mai interconectate și mai dependente de proceduri, KPI-uri, audituri și conformitate.
Lucrătorul are simultan responsabilități față de manager, echipă, clienți, sisteme digitale, standarde de calitate, cerințe legale și indicatori de performanță.
Efect: presiune sistemică, difuză și continuă.
Instabilitatea economică și competiția globală
Globalizarea a creat competiție internațională, presiune pe costuri, presiune pe productivitate și incertitudine profesională.
Schimbările tehnologice pot elimina un loc de muncă, restructurările sunt frecvente, iar lucrătorii trăiesc cu teama de a nu fi înlocuiți.
Disponibilitatea permanentă
Smartphone-ul și laptopul au șters granița dintre muncă și viața personală. Mulți lucrători sunt contactați în afara programului.
Munca invizibilă, precum emailurile, mesajele și planificarea, nu este recunoscută, dar consumă energie.
Creierul nu mai are perioade de recuperare.
Creșterea cerințelor psihosociale
Organizațiile moderne cer comunicare impecabilă, adaptabilitate, creativitate, gândire critică, colaborare, gestionarea conflictelor și inteligență emoțională.
Lucrătorul trebuie să fie „perfect” pe toate planurile, ceea ce generează stres de performanță și anxietate socială.
Supravegherea digitală și presiunea performanței
Sistemele moderne permit monitorizarea productivității, analiza timpilor, evaluări automate și rapoarte zilnice.
Lucrătorul simte că este urmărit permanent, iar stresul crește din cauza lipsei de autonomie.
Paradoxul tehnologic
Tehnologia promitea reducerea efortului, simplificarea muncii și creșterea confortului.
În realitate, a produs supraîncărcare informațională, accelerarea ritmului, creșterea cerințelor, presiune psihologică, competiție globală și disponibilitate permanentă.
În concluzie
Lucrătorii din prezent sunt mai stresați decât cei din trecut deoarece trăiesc într-un mediu profesional mai rapid, mai complex, mai competitiv, mai monitorizat, mai instabil și mai solicitant psihologic.
Tehnologia a redus munca fizică, dar a amplificat munca mentală și stresul psihosocial.
Procesul continuu de management al riscurilor psihosociale
Managementul riscurilor psihosociale este un proces sistematic, continuu și participativ, prin care organizația identifică pericolele și stresorii psihosociali, evaluează riscurile, stabilește măsuri, monitorizează eficacitatea acestora și revizuiește periodic evaluarea.
Identificarea
Sunt identificate pericolele și stresorii psihosociali, precum și riscurile generate de proiectarea, organizarea, conducerea și desfășurarea muncii.
Evaluarea
Riscurile sunt evaluate în funcție de nivelul expunerii și de gravitatea efectelor posibile asupra lucrătorilor și organizației.
Măsurile de prevenire și protecție
Organizația stabilește și aplică măsuri de prevenire și protecție, cu prioritate asupra cauzelor organizaționale și condițiilor de muncă.
Monitorizarea eficacității
Este urmărită eficacitatea măsurilor aplicate și impactul acestora asupra mediului psihosocial de muncă.
Revizuirea periodică
Evaluarea este revizuită periodic, pentru îmbunătățirea continuă a mediului psihosocial de muncă și adaptarea măsurilor la situația reală din organizație.
Consultarea și participarea lucrătorilor
Procesul presupune consultarea și participarea lucrătorilor.
Confidențialitatea informațiilor
Informațiile colectate și utilizate trebuie protejate.
Integrarea în managementul SSM
Managementul riscurilor psihosociale trebuie integrat în sistemul general de management al securității și sănătății în muncă.
Echipa de evaluare a riscurilor psihosociale
Evaluarea riscurilor psihosociale presupune o abordare multidisciplinară, participarea lucrătorilor, protejarea confidențialității și stabilirea clară a competențelor, rolurilor și limitelor profesionale.
Abordare multidisciplinară
Problema trebuie analizată prin combinarea competențelor din securitate și sănătate în muncă, psihologia muncii, medicina muncii, HR și operațional.
Participare
Lucrătorii contribuie la înțelegerea diferenței dintre munca prescrisă și modul real în care activitatea este desfășurată.
Confidențialitate
Informațiile colectate trebuie gestionate prin reguli clare privind accesul, anonimizarea, păstrarea și utilizarea datelor.
De ce este necesară o echipă multidisciplinară?
- SSM structurează pericolul, riscul, cauzele și măsurile de prevenire.
- Psihologia muncii validează și interpretează unele corelații dintre stresori.
- Medicina muncii corelează expunerile cu semnalele de sănătate.
- HR și operaționalul explică procesele reale și limitele de implementare.
- Lucrătorii confirmă diferența dintre munca prescrisă și munca reală.
Componența recomandată a echipei
Evaluator SSM
Conduce metodologia, integrează rezultatele în evaluarea SSM și în planul de prevenire.
Psihologul muncii
Selectează instrumentele, interpretează scorurile și conduce interviurile.
Medicina muncii
Analizează efectele asupra sănătății colective și recomandă evaluări individuale atunci când este cazul.
HR
Furnizează indicatori de personal: absenteism, fluctuație, ore suplimentare și sesizări.
Management operațional
Explică procesele reale, asigură resurse și validează fezabilitatea măsurilor.
Reprezentanții lucrătorilor
Aduc perspectiva muncii reale și validează factorii de risc identificați.
Analistul de date
Verifică scorarea, consistența internă și diferențele relevante dintre grupuri.
Protecția datelor / juridic
Stabilește regulile de acces, anonimizare, păstrare și utilizare a datelor.
Echipa trebuie să fie suficient de largă pentru competențe și suficient de restrânsă pentru decizie.
Ce trebuie să poată analiza echipa?
- organizarea și conținutul muncii;
- cerințele cognitive și emoționale;
- relațiile profesionale;
- condițiile reale de executare a sarcinilor;
- datele privind sănătatea și funcționarea organizației;
- percepțiile lucrătorilor;
- eficacitatea măsurilor de prevenire existente.
Scopul principal este identificarea elementelor din mediul de muncă ce pot produce efecte negative, estimarea nivelului de risc și stabilirea unor măsuri de prevenire la nivelul organizației.
ISO 45003 tratează riscurile psihosociale ca parte a sistemului de management al securității și sănătății în muncă și este aplicabil organizațiilor de toate dimensiunile și din toate domeniile de activitate.
Stresor, risc, cauză și efect – termeni utilizați în evaluarea riscurilor psihosociale
Pentru realizarea unei evaluări corecte este esențială utilizarea consecventă a termenilor. În metodologia prezentată, fiecare noțiune are un rol și un înțeles bine definit.
Stresor = pericol psihosocial
Reprezintă elementul sau sursa din mediul de muncă ce poate genera stres. Este echivalentul psihosocial al unui pericol din securitatea ocupațională.
Risc
Reprezintă combinația dintre probabilitatea ca stresorul să producă efecte și gravitatea efectelor produse.
Cauză
Reprezintă mecanismul, inclusiv evenimentele declanșatoare, care permit pericolului să se manifeste.
Efect
Reprezintă consecința asupra angajatului sau asupra organizației, produsă în urma manifestării riscului.
Compatibilitate cu ISO 45003
Formularea acestor termeni este compatibilă cu ISO 45003:2021 – Psychological Health and Safety at Work, standard care tratează riscurile psihosociale ca parte integrantă a sistemului de management al securității și sănătății în muncă.
Principalii stresori psihosociali într-o întreprindere cu activitate de producție
În activitățile de producție, stresorii psihosociali pot fi generați de organizarea muncii, nivelul de control asupra activității, mediul fizic și condițiile de producție, precum și de relațiile profesionale și modul în care se realizează comunicarea.
Stresori legați de organizarea muncii
- Volum ridicat de muncă, sarcini multiple și termene strânse.
- Ritm de lucru intens, impus de fluxul tehnologic sau de obiectivele de producție.
- Program de lucru prelungit, ore suplimentare frecvente și schimburi de noapte.
- Pauze insuficiente sau necorelate cu efortul fizic și cognitiv.
Stresori legați de controlul asupra muncii
- Autonomie redusă în executarea sarcinilor.
- Imposibilitatea de a influența ritmul, ordinea sau metodele de lucru.
- Supraveghere excesivă, control rigid sau micro-management.
- Acces limitat la resurse, echipamente sau informațiile necesare.
Stresori generați de mediul fizic și condițiile de producție
- Zgomot constant, vibrații și temperaturi extreme.
- Iluminare insuficientă sau disconfort vizual.
- Spații aglomerate, fluxuri tensionate și zone cu risc fizic ridicat.
- Echipamente care necesită atenție continuă și generează stres operațional.
- Mirosuri, praf și substanțe chimice care induc disconfort psihologic.
Stresori relaționali și de comunicare
- Conflicte între angajați sau între angajați și management.
- Comunicare deficitară, instrucțiuni neclare și feedback insuficient.
- Lipsa sprijinului social din partea colegilor sau superiorilor.
- Stil de conducere autoritar și lipsa consultării angajaților.
- Discriminare, marginalizare și favoritisme.
- Climat de lucru tensionat sau ostil.
Rolul profesional, securitatea locului de muncă și climatul organizațional
Evaluarea trebuie să includă și stresorii legați de rolul profesional, siguranța și stabilitatea locului de muncă, oportunitățile de dezvoltare, precum și comportamentele și practicile organizaționale.
Stresori legați de rolul profesional
- Ambiguitate de rol: sarcini neclare și responsabilități suprapuse.
- Conflict de rol: cerințe contradictorii între producție, calitate și SSM.
- Responsabilitate ridicată pentru rezultate critice, inclusiv calitate și siguranță.
- Presiune pentru atingerea indicatorilor de producție.
- Lipsa clarității privind prioritățile operaționale.
Stresori legați de securitatea locului de muncă
- Teama de accidente sau incidente în zona de producție.
- Incertitudine privind stabilitatea locului de muncă.
- Schimbări frecvente ale structurii organizaționale.
Stresori privind dezvoltarea profesională
- Lipsa oportunităților de formare, perfecționare sau promovare.
- Subutilizarea competențelor angajaților.
- Evaluări de performanță percepute ca injuste sau netransparente.
- Lipsa recunoașterii meritelor și a efortului depus.
Stresori comportamentali și organizaționali
- Tolerarea comportamentelor agresive sau nepotrivite.
- Climat organizațional orientat exclusiv pe rezultate, fără echilibru.
- Comportament neadecvat asupra siguranței și prevenției.
- Nivel scăzut de implicare a angajaților în decizii.
- Lipsa transparenței în comunicarea managerială.
Etapele în care participă echipa de evaluare
Procesul trebuie condus ca un ciclu de management, nu ca o acțiune punctuală. Echipa participă de la pregătirea evaluării și colectarea datelor până la stabilirea măsurilor, monitorizarea rezultatelor și reevaluare.
Pregătire
Stabilirea obiectivului, a grupurilor analizate și a metodologiei de lucru.
Colectare de date
Aplicarea chestionarelor, realizarea observațiilor și desfășurarea interviurilor.
Analiză și evaluare
Analiza scorurilor, cauzelor și efectelor, urmată de validarea rezultatelor.
Măsuri
Stabilirea intervențiilor privind organizarea, resursele și rolurile.
Monitorizare
Urmărirea indicatorilor, respectarea termenelor și realizarea reevaluării.
Un diagnostic clar
Rezultatul evaluării trebuie să precizeze cauzele principale și efectele corelate.
Un plan de măsuri complet
Planul trebuie să includă responsabilul, termenul, resursele și indicatorul de eficacitate pentru fiecare măsură stabilită.
Metode consacrate de identificare a riscurilor psihosociale
Identificarea riscurilor psihosociale trebuie să utilizeze metode complementare, astfel încât informațiile colectate să reflecte cât mai fidel situația reală din organizație. În practică pot fi utilizate instrumente cantitative și calitative, precum și analiza datelor existente și observarea activității reale.
Chestionare standardizate
Instrumente consacrate utilizate pentru evaluarea comparabilă și repetabilă a riscurilor psihosociale.
- Copenhagen Psychosocial Questionnaire (COPSOQ);
- HSE Management Standards Indicator Tool;
- Job Content Questionnaire.
- Permit o evaluare comparabilă, repetabilă și statistic robustă.
Interviuri și focus-grupuri
Metode calitative utilizate pentru înțelegerea situațiilor reale de muncă și a contextului în care apar stresorii psihosociali.
- urmăresc să afle „ce” se întâmplă;
- iar uneori și „de ce” se întâmplă.
Analiza datelor interne
Datele deja existente în organizație pot furniza indicii importante privind prezența riscurilor psihosociale.
- rata absenteismului;
- fluctuația de personal;
- numărul incidentelor;
- rezultatele evaluărilor de performanță;
- feedback din exit interviews.
Observația organizațională
Analiza modului real în care este desfășurată activitatea reprezintă o etapă importantă în identificarea riscurilor psihosociale.
- fluxuri de lucru;
- interacțiuni;
- timpi de lucru;
- blocaje organizaționale.
Identificarea și evaluarea riscurilor profesionale legate de stresul ocupațional
Metodologia și implementarea LOTUS presupun stabilirea grupului analizat, elaborarea instrumentului de colectare a datelor, observarea activităților, intervievarea lucrătorilor și prelucrarea corelată a rezultatelor.
LOTUS
Metodologia este utilizată pentru identificarea riscurilor care pot fi luate în considerare, precum și pentru analiza expunerii la stresori.
Etapele metodologiei de lucru
Fixarea grupului-țintă
Este stabilit grupul-țintă de respondenți care va participa la procesul de analiză.
Elaborarea chestionarului
Este elaborat un chestionar pentru analiza stresului la locul de muncă.
Chestionarul cuprinde elemente care pot cauza stres sau care contribuie la creșterea acestuia.
Observarea și intervievarea
Sunt observate activitățile și sunt intervievați lucrătorii pentru colectarea informațiilor privind situația reală de muncă.
Prelucrarea și corelarea datelor
Datele sunt prelucrate și corelate utilizând algoritmii metodei.
Sunt realizate rapoarte de evaluare și un plan de măsuri care include acțiuni corective și corecții.
Categoriile analizate în metodologia LOTUS
Cerințe
Control
Rol
Relații
Suportul conducerii
Suportul colegilor
Mediul / echipamentele de muncă
Schimbare
Factori externi
Fiecare stresor primește un coeficient de ponderare, deoarece nu toți stresorii pot avea influențe comparabile.
Introducerea rezultatelor în aplicația LOTUS
Rezultatele obținute sunt introduse în aplicația LOTUS pentru efectuarea analizei automate a datelor.
Analiza automată a datelor
Aplicația LOTUS prelucrează rezultatele introduse și permite realizarea analizei datelor obținute în procesul de identificare și evaluare a riscurilor profesionale legate de stresul ocupațional.
Introducerea rezultatelor
Datele colectate sunt introduse în aplicația LOTUS.
Prelucrarea datelor
Datele sunt prelucrate și corelate utilizând algoritmii metodei.
Analiza rezultatelor
Aplicația efectuează analiza automată a rezultatelor introduse.
Rezultatele procesului de evaluare
Analiza datelor
Rezultatele sunt prelucrate și corelate prin algoritmii metodei LOTUS.
Rapoarte de evaluare
În urma analizei sunt realizate rapoartele de evaluare.
Plan de măsuri
Procesul se finalizează cu elaborarea planului de măsuri.
Acțiuni corective și corecții
Planul de măsuri include acțiuni corective și corecții rezultate în urma evaluării și analizei datelor.
De la date la măsuri
Metodologia de lucru integrează colectarea informațiilor, observarea activităților, intervievarea lucrătorilor, prelucrarea datelor, realizarea rapoartelor de evaluare și elaborarea planului de măsuri.
Rezultatele sunt introduse în aplicația LOTUS pentru efectuarea analizei automate a datelor.
Beneficiile implementării corecte a bunelor practici în managementul riscurilor psihosociale
Implementarea corectă a bunelor practici în managementul riscurilor psihosociale produce efecte directe asupra sănătății lucrătorilor, funcționării organizației, productivității și imaginii companiei.
Protejarea sănătății fizice și psihice a lucrătorilor
Reducerea accidentelor și îmbolnăvirilor
Creșterea satisfacției, stării de bine, motivației și implicării lucrătorilor
Creșterea productivității
Reducerea costurilor operaționale
Îmbunătățirea imaginii organizației
Priorități pentru managementul riscurilor psihosociale
- Evaluarea corectă, reală și completă a riscurilor psihosociale.
- Abordări predictive.
- Atitudine matură organizațională și individuală față de riscurile psihosociale.
Perfecționarea continuă
Cursurile, seminarele, conferințele și atelierele de lucru contribuie la dezvoltarea continuă a competențelor privind identificarea, evaluarea și managementul riscurilor psihosociale.
Programele sunt publicate pe EventInfo.
eventinfo.roManagementul riscurilor psihosociale – o investiție în performanța organizației
Riscurile psihosociale nu reprezintă doar o temă de resurse umane, ci un factor strategic care influențează performanța, competitivitatea și sustenabilitatea organizației.
Managementul riscurilor psihosociale este, în esență, managementul sustenabil al performanței.
Companiile care gestionează corect riscurile psihosociale au angajați mai sănătoși, echipe mai stabile, procese mai eficiente și rezultate financiare mai bune.
Impact asupra lucrătorilor
Expunerea la riscurile psihosociale poate avea efecte negative asupra sănătății fizice, psihologice și sociale a lucrătorilor.
Impact asupra organizației
Gestionarea eficientă a riscurilor psihosociale contribuie la stabilitatea echipelor, eficiența proceselor și performanța generală a organizației.
Exemple de factori de risc psihosocial
- controlul locului de muncă;
- programele de lucru;
- supraîncărcarea muncii;
- relațiile interumane la locul de muncă;
- atitudinea organizațională față de pericole și riscuri.
Managementul riscurilor psihosociale începe prin înțelegerea modului real în care se desfășoară munca.
Informațiile prezentate în această resursă au la bază prezentarea susținută în cadrul Seminarului Național Online „Abordarea riscurilor psihosociale și a sănătății mintale în companii”, organizat de Punctul Focal al Agenției Europene pentru Securitate și Sănătate în Muncă (EU-OSHA).
Dr. ing. Adrian Ispăsoiu
Președintele Asociației Române pentru Securitate și Sănătate în Muncă (ARSSM)
Sursa materialului
Această pagină transpune într-un format web informațiile prezentate în cadrul seminarului, păstrând structura și mesajele principale ale prezentării.
Sursa imaginilor utilizate în prezentarea originală: imagini proprii și Internet.