Managementul riscurilor profesionale
• ERGONOMIA •
O prezentare susținută de Dr. ing. Adrian Ispășoiu, Președinte ARSSM, despre evaluarea reală a riscurilor ergonomice, limitele metodelor clasice și trecerea către abordări preventive, adaptate activității din teren.
Domnul Adrian Ispășoiu, Președinte ARSSM, a participat în calitate de speaker la Seminarul Național Online „Barometrul SSM și raportul UE privind securitatea și sănătatea în muncă – Privire generală asupra SSM”, organizat în cadrul Campaniei EU-OSHA 2026–2028 „Împreună pentru Sănătatea Mintală la Locul de Muncă”, la data de 25 iunie 2026.
La locul de muncă pot exista multe pericole și riscuri
Acestea pot afecta sănătatea fizică și psihică a lucrătorilor.
Ergonomia cuprinde
3 domenii principale
Metode consacrate pentru evaluarea riscurilor ergonomice
Metodele consacrate de evaluare a riscurilor ergonomice, deși unele pot să aibă un grad mai mare de complexitate și se poate aprecia că vizează o plajă mai largă de activități, totuși, sunt limitate semnificativ atât ca stil de abordare cât și ca domeniu de aplicabilitate.
Limitări esențiale ale metodelor consacrate pentru evaluarea riscurilor ergonomice
Metodele clasice pornesc de la o premisă simplistă:
„Cu cât segmentul corpului este mai departe de trunchi, cu atât crește momentul de forță asupra coloanei.” - și consideră zona respectivă ca fiind „zonă roșie”.
Aceasta ar putea fi adevărat „doar în posturi statice” și doar dacă:
- lucrătorul ține o greutate
- lucrătorul menține poziția
- lucrătorul nu se mișcă
- lucrătorul este în flexie sau rotație.
Ex.: REBA/RULA au fost create în anii ’90 pentru „posturi statice industriale”, nu pentru mișcare dinamică.
Când lucrătorul: se întinde, se rotește, face un pas, schimbă centrul de greutate, alternează poziția, își întinde brațele, își întinde spatele etc., „nu crește riscul”, ci „scade riscul”.
De ce? Pentru că: se redistribuie presiunea discală, se reactivează musculatura posturală, se reduce compresia lombară, se reduce oboseala statică, se îmbunătățește circulația, se reduce rigiditatea articulară etc.
Adică, aceste metode penalizează: întinderea brațelor, deplasarea trunchiului, rotația, flexia temporară etc.
Dar în realitate, exact aceste mișcări „protejează corpul”.
Ergonomia este un domeniu multidisciplinar și interdisciplinar
Evaluatorul de risc, pentru evaluarea riscurilor ergonomice, trebuie să aibă cunoștințe integrate din domenii științifice, tehnice și umane.
Metoda ERAI
Metodologia pentru evaluarea riscurilor ergonomice în industrie
(Ergonomics Risk Assessment Methodology in Industry)
Ispășoiu, A.; Miloșan, I.; Gabor, C.; Oancea, G. (2023). A New Methodology for Validation of the Ergonomics Risk Assessment in Industry. Publicată în: Jurnalul Processes, Vol. 11, No. 12, p. 3261. F.I. 3.5, Q2. WOS:001131125400001.
Bune practici în domeniul ergonomiei
Bunele practici în ergonomie nu sunt doar niște acțiuni izolate, ci constau într-un întreg sistem integrat de măsuri care țin cont de:
Beneficiile implementării corecte a bunelor practici în managementul riscurilor ergonomice
- Formalism excesiv. Evaluarea riscurilor făcută greșit, utilizând metode nepotrivite
- Lipsa de competență profesională și insuficiența informațiilor tehnice ale evaluatorilor
- Adoptarea „relelor practici”
- Profesioniști „resemnați”
- Lipsa implicării managementului
- Înțelegerea greșită a beneficiilor ergonomiei
- evaluarea corectă, reală și completă a riscurilor ergonomice;
- abordări predictive;
- atitudine matură organizațională și individuală față de ergonomie.
Managementul riscurilor profesionale, ergonomice, este un proces continuu și trebuie să fie activ și preventiv
